Capitolul 5 Matt

 

                             Simteam o durere insuportabila .Ca si cum o mie de ace mi-ar strapunge crestetul capului.Instinctiv am incercat sa imi duc mana spre rana.Dar nu am putut.Am deschis brusc ochii.Unde ma aflam?Mainile mele erau legate atat de strans incat  sangerau.Faptul ca eram in tricou nu ajuta prea mult.Am incercat sa desfac nodul cu dintii dar in zadar.Mi-am dezlipit ochii de la picurii rosii ce imi inundau mainile si m-am uitat in jur pentru prima data.O mare de intuneric se intindea in fata mea.Nu exista nici macar o luminita fie ea cat de mica.Doar intuneric.Un fior mi-a strabatut intreg corpul facandu’ma sa tremur.Gemete de durere se auzeau in spatele meu.Mai era cineva aici?Mi-am dres glasul.

  -Cine e acolo? a spus.In voce i se simtea durerea si amaraciunea.

  -Umm..numele meu e Madison.Tu cine esti ?

  -Matt.Matt Butler.Era cumva ?Putea sa fie ? Da,sunt fiul lui William.Prietenul tatalui tau,daca asta te intrebi.

  -Cum ai ajuns aici ?

  -La fel ca si tine.Si el fusese rapit…Nemernicul,idiotul si nu mai stiu cum sa ii mai spun de Samuel e de vina.

  -Stiu eu.Tipul asta e un psihopat….dupa asta o liniste morbida s-a asternut…nimeni nu a spus ceva timp de cateva minute.In cele din urma tot eu am spart tacerea.

 -Tu de unde esti ?

 -Eu locuiesc in San Francisco.Eu si mama ne-am mutat acolo acuma 8 ani cand tata a plecat dintre noi.

 -Si tatal tau a fost ucis ?

 -Mda…tu nu stii ce s-a intamplat si de ai fost adusa aici ?

 -Ba da..cate ceva..psihopatul mi-a povestit in timp ce ma tara aici cu forta..am spus eu.Matt pare dragut .Imi pare rau ca nu il pot vedea.

 -Auuu..a gemut el.

 -Ce s-a intamplat?Ai patit ceva ?am incercat sa imi intorc capul astfel incat sa il pot vedea.Am zarit cu coada ochiului o balta de sange ce se scurgea in jos spre intuneric.Dumnezeule mare,Matt.Ce ai patit ?

 -Acelasi lucru ca si tine.Doar ca mult mai rau.Probabil pana si

psihopatii tin cont de sex.

-Trebuie neaparat sa ajungi la spital,aproape am urlat eu.

-Shhhh… ! doar nu vrei sa stie ca te-ai trezit.O usa se auzi deschizandu’se.Mda..cam tarziu pentru asta.

-Mai mai mai !..ia uite cine s-a trezit ?Ti-ai facut somnul de frumusete,Barbie ?..spuse pe un ton ironic…uram sa vorbeasca cineva asa cu mine si mai ales sa ma faca Barbie.Asa ca i-am raspuns cu acceasi moneda.

-Nici macar nu cunosti basmele.Ce ai facut in copilarie?Ai ucis inca de cand mergeai in patru labe ?

-Ajunge ! a spus si apoi o palma mi-a atins obrazul rece.Lacrimile mi-au dat instantaneu curgand siroaie pe obrajii mei.Incercam sa le opresc,eram o persoana puternica,nu plangeam atat de usor insa nu suportam sa dea cineva in mine.

-Stai departe de ea ! a intervenit Matt…psihopatul s-a indepartat de mine si s-a apropiat de el.A bagat mana in buzunar si a scos un pistol.

-Nu te rog..l-am implorat.Inceteaza !

-Mai indrazneste vreunul sa spuna ceva ? Ai ceva de adaugat ?

-De ce nu ne lasi naibii in pace ? tot ce am auzit dupa aceea a fost o lovitura puternica in stomac urmata de urletul de durere al lui Matt.

Apoi psihopatul a trantit usa si a iesit din incapere.

-Esti ok ? am intrebat.

  Nici un raspuns.

-Matt ! Esti bine ?

-Uhhmm ?

Era grav.Era foarte grav.Trebuia sa gasesc urgent o cale de scapare.Ceva imi vibra in buzunar.O Doamne telefonul !!!..Cum putea acest om sa fie atat de idiot incat sa imi lase telefonul in buzunar.

Matt era aproape adormit.

-Rezista.

Incercam disperata sa imi dezleg mainile.La naiba !.am intors capul panicata de sunetele auzite.Soriceii treceau unul cate unul pe langa mana mea .Am tras’o usor mai aproape de mine.Pana cand….mi-a venit o idee.Mi-am intins mainile incet spre ei ca sa nu ii sperii sperand sa nu fuga.S-au apropiat de mainile mele sangerande si au ros funia.Intr-o clipita eram deja in picioare.Capul imi pleznea,eram atat de ametita.Totusi am ignorat durerea si m-am apropiat de Matt.L-am ridicat si l-am luat de dupa umar.

-Haide !..Nu te lasa acum ! Trebuie sa ma ajuti si tu putin ! Poti sa faci asta.

Ei bine acum sa vedem !Incotro ??In fata mea nu exista altceva decat o patura de intuneric presarata cu soricei si gandaci.O alternativa era usa pe care a iesit psihopatul,dar nu era tocmai cea mai buna idee pentru ca s’ar putea sa fie acolo.Am incercat sa il trezesc pe Matt.Poate avea el habar pe unde e iesirea avand in vedere ca eu am lesinat inainte sa ajung aici.

-Matt ???i-am dat usor cu dosul palmei pe obraz.Stii pe unde e iesirea?

-Mmmm??

-Iesirea ! S-a chinuit sa deschida ochii sa se poate orienta chiar daca nu vedea mare lucru.

-Cred,cred ca e usa accea.A spus aratand spre o usa aflata in dreapta la vreo 5 m de noi.Nu am mai stat pe ganduri.Am luat’o spre iesire cat am putut eu de repede.Cu greu am apasat pe clanta si am deschis usa.Spre fericirea noastra cladirea in care ne tinuse ostatici nu era foarte departe de drum.In timp ce mergeam spre o masina in care se afla o femeie rujandu’se mi-am scos telefonul si am sunat la 911.

-Urgente !

-Am o urgenta.Un baiat este in stare foarte grava.Are rani deschise in zona capului si a piciorului drept.Posibil o hemoragie interna.Am spus cand mi-am adus aminte de lovitura in stomac pe care o primise.

-Adresa si numele va rog.

-Madison Rust.Strada George Calson.Am spus.O voi ruga pe doamna din masina sa ma duca acolo.Nu vreau sa chem direct aici ambulanta.Psihopatul ar putea iesi in orice clipa.Nu puteam risca.

Femeia a iesit din masina si m-a ajutat sa il pun pe Matt pe bancheta din spate.

-Dumnezeule copila ! Ce ati patit ?

-Poveste lunga.Va rog frumos ne puteti duce pe strada George Calson ? Acolo am chemat ambulanta.

-Desigur.

Cand femeia a apasat in sfarsit acceleratia m-am simtit fericita.Fericita pe de’o parte,trista pe alta.Eram ingrijorata pentru Matt.Avea rani grave.Speram sa scape.