Capitolul 7 In sfarsit

-Matt eu…am inceput  sa spun.

-Shh…nu spune nimic.Eram gata sa deschid gura pentru a protesta  insa o usa s-a auzit deschizandu’se.Am sarit ca arsa de langa Matt cand mama a deschis usa si si-a facut aparitia in camera.Nu stateam inrt-o pozitie tocmai decenta ca sa ma exprim asa.

-Ce faceti voi doi ? a spus ea indreptandu’si doua degete spre noi.

-Um…noi doar povesteam despre cat de grozav va fi sa mergem amandoi la acelasi liceu…am incercat eu sa  ma scot… in fine…ce faci aici ?

-Cum adica ce fac aici ? Am venit sa vad cum se mai simte Matt.Ce mai faci dragule ? a spus traversand repede incaperea ca sa vina sa il sarute pe Matt pe frumte.Era prima data cand o vedeam facand chestia asta,dar eu eram doar fericita ca mi-a inghtit gogoasa si nu a mai insistat.

Apoi am inceput sa vorbim despre lucruri plictisitoare cum ar fi ascultatul

profesorilor la liceu,studiul pentru examene si bla bla ,iar cand in sfarsit mama a plecat,multumesc Lui Dumnezeu Matt a adormit asa ca m-am hotarat ca e timpul pentru o sesiune de shopping.Adica maine urma sa plec spre L.A.Era cazul sa imi reinnoiesc garderoba nu ?

***

A doua zi de dimineata eram in fata oglinzii din baie analizandu’ma pentru ultima data.Parul meu negru imi cadea in cascada pe spate,aveam la ochi ochelarii mei Channel cumparati ieri,tricoul meu alb se mula perfect pe soldurile mele iar pantalonii mei scurti negrii se potriveau de minune cu balerinii albi cumparati tot ieri.Aratam perfect.

-Hai Madison,ai un avion de prins.Hopa,era cazul sa cobor.

-Vin acum ! am strigat.

Mi-am luat a doua oara la revedere de la toata lumea si am urcat in taxiul care urma sa ne duca si pe mine si pe Matt la aeroport.

-Ai emotii ? l-am intrebat.

-Putin.Dar cred ca se datoreaza mai mult faptului ca voi zbura cu avionul decat liceului.

-Nu ai mai zburat pana acum ?

-Nu.E prima data.

-Nu iti fa griji.Nu e asa de rau cum iti inchipui.De fapt noi mergem la clasa intai asa ca nu o sa fie rau deloc.Zborul se va termina mai repede decat crezi.In plus au niste chestii grozave de mancat cum ar fi alunele acelea invelite in ciocolata alba sau neagra,dupa preferinta.Iuumiii !!

El a ras.

In avion era liniste.Stateam ca de obicei la geam.Eram fericita ca de data asta il aveam pe Matt langa mine si nu un copil de patru ani care sa ma ghionteasca si sa ma enerveze pe toata durata zborului.Nu intelegeti gresit..imi plac copiii,dar nu cei care imi urla in urechi doua ore incontinuu.

Matt parea ca doarme asa ca nu am considerat ca este nepoliticos sa imi scot iPod’ul din bagaj si sa mi’l pun in urechi.Mi-am pus melodia mea preferata Down de la Jay Sean si m-am cufundat in scaunul moale de la clasa intai.

-Even if the sky is falling down..down…

-Nu steam ca ai o voce atat de buna.Mi-a spus Matt zambind.

-Hei..credeam ca dormi..!

-Te-ai inselat…acum zambetul lui era mai mare.Nu serios acum canti foarte frumos.

-Mda..dusul meu asista la toate concertele si este chiar foarte impresionat de mine.

Am ras amandoi.Era placut sa stau cu Matt.Aveai ce vorbi cu el.Nu era una dintre acele persoane cu care te chinuiai la propriu sa faci conversatie.

Cand in sfarsit am aterizat si am coborat din avion primul lucru pe care l-am facut a fost sa dau fuga afara si sa imi deschid larg bratele bucurandu’ma de soarele fierbinte.Si in Seattle era cald..nu ma puteam plange dar aici era de zece mii de ori mai bine.Un autocar pe care scria Simon Portman ne astepta la iesirea din aeroport.Se pare ca o gramada de elevi din toate colturile Statelor Unite mergeau anul acesta acolo.Ca si noi de altfel.Ne-am luat bagajele si ne-am indreptat spre autocar.

De indata ce soferul a calcat pe acceleratie am si ajuns.Wow.Dar eu ca de obicei visam asa ca nu am observat ca ajunsesem decat atunci cand Matt s-a ridicat si a spus :

-Sa mergem.Cat de penibil.

Am oftat.Ei bine acum sa vedem.Oare va fi asa cum imi imaginam eu ?